Ca la sfarsit de an…

Cu cata increderea, sperante si vise  priveam anul trecut acest an care isi ia zborul in borcanul cu amintiri. L-am digerat greu in incercarea de a ne lupta cu toate barierele economice si financiare. Ne-a afectat personalitatea si intreaga fiinta sociala si personala. De data asta vreau sa privesc in urma, sa vad unde am gresit, sa vad ce asteptari am avut si nu s-au indeplinit. Poate cu aceasta confesiune virtuala, voi reusi sa-mi adun fortele pentru a putea pasi liber si necompromis in noul an.

Pentru mine a fost un an cu bune si cu rele, ca pentru toata lumea. Cantitativ cele rele le-au depasit pe cele bune, dar din punct de vedere calitativ am avut parte de cele mai mari „bune” din viata mea. Nu pot sa spun decat „Multumesc” Entitatii care mi le-a oferit in momente in care planam in deriva prin micile si epuizantele probleme ale vietii. Mi-a fost oferita o umbrela pentru picatura chinezeasca a vietii de zi cu zi. Si cu umbrela aceasta ma indrept eu spre noul an.

Si iata din ce e fabricata umbrela mea: din pasiunea si puterea de a fi eu insami, de a crede si de a fi curajoasa. Acum numele meu si intrega mea fiinta au cu totul alta rezonanta. Am invatat ca fericirea noastra nu depinde de cei din jurul nostru ci doar de noi insine. Putem sau nu sa alegem lucrurile care ne aduc zambete si clipe de bucurie, prietenii pe care dorim sa-i tinem alaturi si cartile pe care sa le citim, filmele pe care sa le vedem, felul in care vrem sa traim. Am invatat ca lucrurile mari cer rabdare si vizualizare. Am invatat ce esti mai fericit atunci cand daruiesti si cand NU esti TU centrul universului tau. Am invatat ca oamenii sunt mai complecsi decat par si ca in orice om poti gasi un univers profund si frumos pe care merita sa-l explorezi. Am invatat ca e mai usor sa dai sfaturi decat sa le urmezi.

Umbrela mea e putere si curaj. Umbrela mea e noua Alexandra pe care o sa o vedeti, asculta si citi in anul 2010. Sunt asa cum vreau eu sa fiu si sunt mandra ca am gresit si ca am invatat. Sunt fericita ca sunt o eleva buna a vietii si ca invat mereu cate ceva de la voi toti.

Pentru anul viitor nu-mi voi face o lista de „Dos” si de „Don’ts” care sa ma priveasca acuzator si dezamagita la sfarsitul anului viitor. Ma voi reconfigura pe traseu si voi incerca sa iau deciziile corecte la fata locului. Evoluez in fiecare zi prea mult si prea repede pentru a tine pasul cu o lista din trecut care nu o cunostea pe Alexandra din viitor. Deci, la naiba cu lucrurile pe care vreau sa le fac la anul! Sunt sigura ca vor fi multe si frumoase si ca la sfarsit de 2010 de voi termina anul cu magna cum laude la materiile „lectii de viata”, „sentimente”, „putere”, „fapte bune”, „invataturi”, „personale”.

Va pupa Ale.

Diferenta intre vorba scurta si vorba lunga, sau prietenia feminina si masculina

Intotdeauna am considerat ca prietenia intre barbati e mai adevarata, mai longeviva si mult mai profunda decat cea a femeilor. Desi a lor se manifesta aparent in cuvinte scurte si porecle care mai de care jignitore (DOAR pentru noi femeile) gen: „grase”, „nasolule”, „grasomega”, „mizerie”, „boule”, „betive”, „limba”, „p**a” etc, a noastra e vorba lunga, fapte scurte. Sa va explic cum am ajuns la aceasta concluzie.

Sunt, din principiu si din nastere-formare- experimentare, o spectatoare a vietii si a oamenilor din jurul meu. Adica, daca s-ar putea face o mesereie din aceasta forma de experienta, cu siguranta as fi cea mai buna. Asa ca, am stat si am analizat comportamentul barbatilor, ca pe cel al femeilor il traiesc zi de zi, n-am ce analiza. La prima vedere, si daca poti trece peste limbajul trivial pe care si-l aplica rasa masculina unul altuia, poti sa observi ca barbatii nu s-ar certa si nu ar purta dusmanie niciodata pentru urmatoarele lucruri, de prima necesitate pentru noi femeile:

– job (clar nu s-ar „pune bine” /”si-ar pune-o bine” cu seful pentru un post mai bun, clar nu si-ar sapa colegii pe la spate)

– haine (nu s-ar oftica nicioadata daca prietenul s-ar imbraca cu aceeasi pereche de blugi)

– aspect (se face o trasare clara care e mai frumos,care e mai bogat, care e mai puternic, care bea mai multa bere, care e cel mai betiv, fiecare isi are locul lui bine stabilit de la bun inceput, nu se mai fac comentarii pe tema ulterior)

– femei (numai „un caine” de om i-ar fura iubita/sotia prietenului lui cel mai bun)

Si lista ar putea continua. Plus ca pe langa masini, femei si sport, barbatii isi intretin relatiile prietenesti dintre ei cu conversatii mult mai intersante decat cele ale femeilor (sa traiasca Discovery Channel). Un alt plus, in mod clar, daca ai „comite-o nasol” intr-o noapte cu alcool si tigari, ar sta langa tine pana ti-ai reveni, considerand asta un fapt de drept, un lucru normal si omenesc. Nu se vor certa nicioada dintr-un nimic, si chiar daca ar interveni ceva, se vor bate pana la sange dar a doua zi o vor lua de la capat ca si cum nimic nu s-a intamplat (nici nu sunt sigura daca isi mai amintesc).

Pe de cealalat  parte: FEMEILE! Daca sunt si frumoase, vai de noi! Vor exista intodeauna „aluzii” si nu conversatii clare, tot felul de cuvinte aruncate care te fac sa te intrebi daca tocmai ai fost jignita sau complimentata („Fata, nu cred sa existe una mai slaba ca tine” nb. incerca sa spui acelasi lucru, inlocuind cuvantul „slaba” cu „grasa” unei femei mai plinute :D, „Normal ca s-a uitat la tine, doar esti blonda”, etc). S-ar jura ca nicioadata nu s-ar da la prietenul tau, dar ar incerca mereu sa-i intre sub piele si poate chiar sa te comenteze un pic cu el, atunci cand nu esti de fata („Asa face intodeauna, se supara din nimic”, „Greu sa aprecieze un barbat ca tine”, ” Nu stiu cum o suporti uneori”). Intotdeauna ti-ar baga sub ochi cat de realizata este profesional, in special atunci cand tu iti cauti job si intotdeauna s-ar plange mai mult decat trebuie cand ea isi cauta job iar tu esti infloritoare profesional. Oricat de mult s-ar lauda cu prietenia voastra si oricate cuvinte dulci ti-ar spune intr-o zi in care au aparaut problemele in paradisul ei sentimental („Nu stiu ce m-as face fara tine fata, ca ala e un nemernic”) , in momentul in care se impaca, poti sa uiti ca exista. Asteapta doar pana se cearta din nou, va veni la tine!

Primesti telefoane dragalase doar atunci cand are nevoie de companie la shopping, a lasat-o iubitu’ pentru un meci cu baietii, se plictiseste, e deprimata sau are nevoie de bani. In rest vorba lunga, fapte scurte. AAA, scuze, s-ar putea sa primesti o bluza cadou din cand in cand si asta nu pentru ca s-a gandit la tine, ci pentru ca ori nu-i mai place, ori a cumparat-o fara sa o probeze, ori nu-i place lu’ iubitu’. Credeti-ma cele mai durabile invidii si dusmanii sunt intre femei.

Nu vreau sa fiu negativista, dar nu pot sa nu accept superioritatea prieteniei barbatilor asupra prieteniei femeilor.  Sa fim seriosi, barbatii au prieteni din gradinita, femeile au prietene din necesitate. Poate ca asa sunt si eu uneori, prietena descrisa mai sus, dar in momentele grele am fost si voi fi acolo, indiferent de iubitu’, serialul preferat sau starea de rahat.

Baieti, sa traiti, sunteti mai tari ca noi! Cel putin la acest capitol.

Astept si parerile voastre. Ce zic io nu-i lege 🙂